- e rău de pagubă
- he is not a good loser.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
e rău de pagubă
Look at other dictionaries:
pagubă — PÁGUBĂ, pagube, s.f. 1. Pierdere materială suferită de cineva sau adusă cuiva; stricăciune care provoacă o pierdere, o daună. ♢ loc. adv. În pagubă = pierzând bani sau alte bunuri. ♢ expr. Atâta pagubă! sau mare pagubă! nici o pagubă! pagubă n… … Dicționar Român
atât — ATẤT, ATẤTA, atâţi(a), atâtea, adv., pron. nehot., adj. nehot. I. adv. (Mai ales în forma atât) 1. În asemenea măsură, aşa de mult, de tare, de bine, de scump etc. ♢ expr. Atât..., cât... = în acelaşi grad, număr, preţ etc. ca şi... Atât..., cât… … Dicționar Român
prejudiciu — PREJUDÍCIU, prejudicii, s.n. 1. Pagubă, daună; p. ext. ştirbire a onoarei, a reputaţiei, a prestigiului cuiva. 2. (înv.) Prejudecată. [var.: (înv.) prejudíţiu s.n.] – Din fr. préjudice, lat. praejudicium. Trimis de opr … Dicționar Român
pricaz — PRICÁZ, pricazuri, s.n. (reg.) Lucru, întâmplare care pricinuieşte cuiva necaz, pagubă, nenorocire; semn rău, piază rea. ♢ expr. A face (cuiva sau la ceva) pricaz = a atrage (asupra cuiva sau a ceva) răul, nenorocirea. ♦ p. ext. Pagubă însemnată… … Dicționar Român
maleficiu — malefíciu s. n. [ ciu pron. ciu], art. malefíciul; pl. malefícii, art. malefíciile (sil. ci i ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic MALEFÍCIU, maleficii, s.n., Operaţiune magică, sortilegiu care urmăreşte să facă rău unei… … Dicționar Român
plăti — PLĂTÍ, plătesc, vb. IV. 1. tranz. A achita contravaloarea (în bani sau în natură) a unui bun obţinut sau cumpărat, a unei consumaţii etc. ♢ expr. A plăti cu capul (sau cu viaţa etc.) = a fi omorât pentru o greşeală, o îndrăzneală, o faptă… … Dicționar Român
stricăciune — STRICĂCIÚNE, stricăciuni, s.f. 1. Faptul de a (se) strica; (concr.) ceea ce este stricat, deteriorat; pagubă produsă de ceea ce s a stricat, s a deteriorat, s a distrus. ♦ Vătămare. 2. Efect rău, păgubitor. 3. Depravare, corupţie. – Strica + suf … Dicționar Român
potcă — PÓTCĂ, potce, s.f. (pop.) 1. Încurcătură, necaz, belea; vrajbă, ceartă. ♢ expr. A da de potcă = a o păţi. 2. Epitet depreciativ pentru o persoană nedezvoltată din punct de vedere fizic, urâtă sau schiloadă; pocitanie; p. ext. epitet depreciativ… … Dicționar Român
pustiu — PUSTÍU, ÍE, (I) pustiuri, s.n., (II) pustii, adj. I. s.n. 1. Regiune sălbatică, lipsită de vegetaţie şi de populaţie; spec. întindere vastă şi plană de teren lipsită de vegetaţie şi nepopulată, acoperită cu nisip; deşert. ♢ loc. adv. În pustiu =… … Dicționar Român
ajunge — AJÚNGE, ajúng, vb. III. I. 1. intranz. A se afla într un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum; a sosi. ♢ expr. A ajunge departe = a răzbi prin greutăţi şi a atinge scopul dorit. A (sau a i) ajunge (cuiva) cuţitul la os = a… … Dicționar Român
bai — BAI, baiuri, s.n. (reg.) Necaz, încurcătură, supărare, belea, bucluc. ♢ expr. Nu i (nici un) bai (că...) sau de asta nu (mi) i bai = nu face nimic, nu este nici o pagubă. – Din magh. baj. Trimis de paula, 19.10.2008. Sursa: DEX 98 BAI s. – v.… … Dicționar Român
